MARIA SLĂTINARU NISTOR – O VOCE DE RENUME MONDIAL

Aflându-ne cu toții în situația aceasta precară, când încă nu are de gând să ne părăsească primejdiosul inamic invizibil, virusul Covid 19, suntem nevoiți să ne descurcăm într-un fel sau altul și în continuare (nu știu până când) care cu ce preferă, sau care cu ce are la îndemână. Concerte despre care cu multă plăcere aș scrie, nu se organizează încă, deci stau cuminte în casă și cotrobăiesc prin bogatul și valorosul bagaj cu fermecatele emisiuni muzicale pe care le-am redactat cu multă dragoste și îngrijire la Postul de Radio Novi Sad pe parcursul a celor patru decenii minunate și constructive (îndreptarea lipsurilor, dezvoltarea continuă, consolidarea cunoștințelor) petrecute în acea instituție prestigioasă.
Și să vedeți ce am aflat? O convorbire cu apreciata solistă vocală Maria Slătinaru Nistor, din România, o voce de rang mondial, realizată la 3 aprilie 1998, la Belgrad cu prilejul ediției a 28-a a Festivalului internațional ”Muzička omladina”, ”Tineretul muzical” pentru emisiunile muzicale în limbile în carе sе transmitea Postul de Radio Novi Sad (sârbă, maghiară, slovacă, română, ruteană). Interviul dactilografiat, (pentru emisiuni a mers în original, de pe bandă) cu pozele primite de la solistă alăturate, material pregătit pentru publicarea în vreo revistă în limba română de la noi, însă nu știu ce s-a întâmplat, de ce nu a fost publicat? Dar, vorba aceea, niciodată nu e prea târziu. Iată în continuare vă prezentăm această simpatică convorbire în ziarul ”Vojvodjanski novinar”, ”Jurnalistul voivodinean” îngrijit de „Društvo novinara Vojvodine”,” Societatea jurnaliștilor din Voivodina” din Novi Sad.


I.O.B. – Stimați ascultători, avem fericita ocazie să stăm de vorbă, aici la Belgrad, cu un artist de renume mondial, Maria Slătinaru Nistor. Bine ați venit la noi în Iugoslavia. Cu ce ocazie?
M.S.N. – Aș dori, mai întâi să salut pe toți ascultătorii Postului de Radio Novi Sad și pe toți iubitorii de muzică, melomanii din Iugoslavia. Vin cu foarte multă bucurie și entuziasm la cea de a 28-a ediție a Festivalului internațional ”Tineretul muzical”, Belgrad 1998. Vin aici unde-mi găsesc prieteni deosebiți, personalități marcante ale vieții culturale din Iugoslavia și mă simt foarte onorată să fac parte din juriul acestui concurs alături de Biserka Cvejić, marea doamnă, mezzo-soprana liricii iugoslave, Radmila Bakočević, o mare soprană și toate celelalte personalități din juriul internațional al acestui concurs.
Sunt la a doua venire aici la Belgrad. Prima dată am fost acum doi ani la o ediție națională tot a unui concurs de canto între liceele de muzică.
I.O.B. – Cum s-a ajuns la această colaborare?
M.S.N. – Eu cred că pe undeva D-na Biserka e vinovată, pentru că ne-am cunoscut acum câțiva ani în România, ea era într-un juriu, adusă de regretatul mestru Octav Enigărescu, bariton și iubit coleg de al meu și ne-am împrietenit, ne-am atașat foarte mult una de cealaltă, o ador efectiv și o stimez, și sunt convinsă că ea a pus un cuvânt ca eu să fac parte din acest juriu. Eu frecventez mai multe jurii internaționale, în fiecare an am trei, patru jurii, tot timpul sunt pe drumuri.
Revenind la activitatea mea, actualmente sunt profesoară de canto la Universitatea de muzică din București, am 11 studenți dintre care am adus la acest concurs, ca o mamă două soliste. Acest concurs îl găsesc bine organizat, strălucit, cu o prezență masivă de candidați, în jur de 50 de candidați ceea ce înseamnă că o să avem de lucru. Sunt foarte nerăbdătoare să ascult tinerele voci sosite la concurs.
Legat de dragostea mea față de Iugoslavia și de artiștii de aici ar fi și faptul că maestrul Enigărescu mi-a recomandat-o pe Tamara Marković tânăra mezzo-soprană care acum cântă la Belgrad și care a făcut la Academia de muzică din București un ”master-class” cu mine și am avut rezultate excepționale cu ea. A avut dese apariții în viața muzicală a României, foarte frecventă pe scena Ateneului din București, a realizat trei debuturi la Opera română din București în ”Carmen”, în ”Don Carlos” și în ”Aida”, a susținut foarte multe concerte și cu sigurață o să mai fie invitată să cânte în România. Pentru noi ea este ca la ea acasă în România. Ne-am obișnuit foarte mult cu ea. Noi ne înțelegem foarte bine și cred că și cunoștința noastră ar fi un motiv în plus pentru care mă aflu eu aici. Dar mă simt minunat și pentru mine este o bucurie nemaipomenită să pot să lucrez cu acest juriu.
I.O.B. – Destăinuiți-ne momentele cele mai importante din viața și activitatea artistică a d-vostră?
M.S.N. – Vedeți, prezentul este așa de aglomerat că încercăm să ne detașăm poate puțin de trecut, dar la rândul meu, fiind studentă am luat șapte premii internaționale, am mers în toată lumea la mai multe concursuri internaționale de mare renume și am terminat Academia de muzică la clasa doamnei Arta Florescu din București și am fost imediat angajată la Opera română pe când era director maestrul Enigărescu. El m-a angajat la Opera română cu rolul Elisabetei din opera ”Don Carlos” și imediat am intrat în circuitul internațional, cu contracte personale. Am realizat turnee cu Ansmblul Operei Române din București în perioada în care am avut fericita ocazie să cânt alături de generația de aur a cântăreților din România; Zinaida Pally, Nicolae Herlea, Ludovic Spiess, Cornel Stavru, Dan Iordăchescu, Ion Buzea, Elena Cernei. Când în anul 1969 am terminat conservatorul am intrat într-o instituție de mare prestigiu cum era Opera Română din București, unde acești parteneri, această pleiadă de aur a Operei Române m-au obligat să ajung la nivelul lor și am făcut o carieră frumoasă, cred eu. Am străbătut cinci continente, am cântat în cele mai mari teatre lirice din lume și am avut foarte multe satisfacții și bucurii.
Am cântat cu Franco Bonisolli, Matteo Manuguerra, Giacomo Arhangeli Santi. Am cântat peste 250 de spectacole cu ”Tosca”, am făcut repertoriul de soprană dramatică. Uneori cântam paralel rolul Leonorei din opera ”Fidelio”, alături de ”Tosca”, am cântat și Wagner, ”Lhoengrin”, ”Tannhäuser”, ”Vasul fantomă”, ”André Chénier”, ”Gioconda” cu care am debutat în America în anul 1983 cu foarte mare succes, după care m-am întors la San Francisco unde am făcut trei producții în opera ”Forța destinului”. În România am făcut discuri și întotdeauna m-am întors acasă.
Acum trăiesc în România și lucrez cu tânăra generație. Încerc să transmit mai departe câte ceva din ceea ce am acumulat eu în toată munca mea.
În meseria noastră ai un talent de la Dumnezeu, vocea, dar nu este nici pe departe suficient să poți face o carieră. Cu atât mai greu în zilele noastre, spun eu. Pentru că în timpul cât eram eu studentă, beneficiam de oarecare burse, de niște voiaje plătite pentru concursurile internaționale. Acum în democrație copii trebuie să-și sponzorizeze singuri drumurile, să găsească pe cineva care să-i ajute să poată să contacteze un impresar. Dar cel mai important moment bineînțeles este munca asiduă, obligatoriu cât mai multe limbi străine și o cultură generală vastă. Deci, nu se situează numai vocea, ci în primul rând totul ce-i legat de muzică. Trebuie ascultată cât mai multă muzică. La clasa mea am 11 studenți. Lucrez numai cu voci feminine. Fetele mele care au terminat fac deja carieră, au terminat strălucit. Una din candidatele din acest concurs este Oana Andra Ulieriu, o foarte tânără mezzo-soprană, are un contract în Anglia, a luat premiu la München și la mai multe concursuri internaționale, a terminat și regie și-i prevăd o foarte frumoasă carieră. Cealaltă candidată este studentă în anul trei, o voce superbă. Întotdeauna sunt alături de ele la concerte, la audițiile pe care le facem, le sunt ca o mamă pot spune. Avem o armonie perfectă la clasă, cu respect și totul decurge armonios și frumos.


I.O.B. – Aveți un mesaj pentru tânăra generație?
M.S.N. – Nu știu cum este procesul de învățământ la d-voastră, în Iugoslavia, dar aș recomanda pe deplin, desăvrșit îmbrățișarea, iubirea către muzica clasică, către muzica de operă, către muzica bună, n-am nimic împotriva muzicii ușoare, rap, tineretul este acuma extaziat de aceste curente, dar educație muzicală din licee, din învățământul mediu se face prea puțin. La noi se întâmplă lucrul acesta. Noi când primim studenții la Academiile de muzică, la examenele de admitere, ei ar trebui să fie foarte pregătiți, dar din păcate nu se întâmplă întotdeauna așa. Se studiază superficial muzica în învățământul mediu. Deci pentru cei ce îmbrățișează această meserie, aș recomanda să o facă cu dragoste, cu tenacitate și cu multă seriozitate, pentru că aduce foarte mari satisfacții și multe bucurii. Cine crede că are calități deosebite, trebuie să fie foarte buni, să încerce. De mediocrii este plină lumea. Deci trebuie să fi foarte bun ca să poți ajunge pe culmile cele mai înalte. Concurența este foarte mare, în lumea noastră și este foarte greu să străbați – a conchis mezzo-soprana Maria Slătinaru Nistor.
Și de atunci, din anul 1998 nu am mai stabilit legătura, de fel, cu doamna Maria Slătinaru Nistor. Căutând prin aceste prețioase rețele de informare am putut afla ceva date despre succesele dânsei cu studenții din atelierul ei de soliști de operă. Un eveniment prețios din viața acestei prestigioase soliste s-a petrecut în anul 2016 când Maria Slătinaru Nistor a fost numită Doctor Honoris Causa de Senatul Universității Naționale de Arte ”George Enescu”.
– Comunitatea Academiei și Senatul Universității Naționale de Arte ”George Enescu” din Iași au avut privilegiul de a-și exprima recunoașterea și înalta prețuire pentru una dintre marile personalități ale muzicii contemporane Maria Slătinaru Nistor, soprană de renume mondial, personalitate artistică emblematică, аngajată profund în dezvoltarea tinerei generații de muzicieni români. Este o onoare pentru Universitatea noastră să acorde titlul de Doctor Honoris Causa unei mari maestre a muzicii exprimând astfel aprecierea pentru merite excepționale în dezvoltarea culturii și artei naționale și internaționale, repere definitorii pentru o viață dedicată muzicii – sunt spicuiri din prezentarea doamnei Atena Simionescu profesor universitar, cu prilejul acestei însemnate festivitătți.
Iată că în rândurile de mai sus am avut și noi onoarea și cinstea să vă prezentăm un nume cu rezonanță, o voce de renume mondial și o personalitate deosebită a artei sunetelor, pe maestra Maria Slătinaru Nistor.

Ileana Ocolișan Baba

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *