ÎN PERSPECTIVĂ ȘANSE PENTRU UN VIITOR STRĂLUCIT AL TINERILOR AMATORI MUZICALI ROMÂNI DIN SERBIA
Concertul online al Orchestrei de muzică populară a CNMNRS
Este de prisos să mai subliniem trista și încă actuala stare de pandemie pricinuită de virusul Covid 19 care parcă nu are de gând să ne lase odată în pace. Bucură însă faptul că în pofida întâmpinării atâtor și atâtor obstacole totuși o oarecare continuitate, în ceea ce privește desfășurarea măcar ale unor activități cultural-artistice, există.
În această ordine de idei amintim că luna martie care înscrie sărbătorile de primăvară, Mărțișorul și Ziua femeii, ne-a adus și concertul de inaugurare al Orchestrei de muzică populară a CNMNRS* condusă de Alexandru Freanț, pe scena Căminului Cultural din Alibunar, transmis online. Moderatoare Mirela Ardelean.
Gândul de fondare al unei orchestre de muzică populară, pe lângă, sau cu sprijinul, cu susținerea CNMNRSeste un gest de apreciat, ce se bucură de considerație, de stimă în rândurile cercurilor largi ale românilor din Serbia. Specific, propriu acestei reuniuni de tineri muzicieni este că adună în primul rând profesioniști, dar și tineri amatori de muzică populară, talentați, cărora li se va oferi posibilitatea de instruire urmând cursuri, sau luând lecții de interpretare cu membri profesioniști din orchestră. Un concept fenomenal care fără doar și poate o să aducă roade.
Potrivit spuselor președintelui CNMNRS, Daniel Magdu, în seara desfășurării concertului, ansamblul a adunat tineri artiști muzicali de naționalitate română venind, cităm: ”de la Bor până la Torac și de la Coștei până la Ovcea”, oaspete la țambal Mircea Ardeleanu junior din Timișoara, fiul țambalistului Mircea Ardeleanu, care ani la rând a fost angajat în Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii Novi Sad.
Concertul s-a desfășurat în conformitate cu măsurile impuse pe timp de pandemie și se pare că și în continuare tot mai mult suntem nevoiți să ne obișnuim cu astfel de prezentări muzicale fără spectatori, concerte online.
Privind cu atenție prezentarea tinerilor muzicieni ne dăm seama de seriozitatea cu care a fost tratată studierea pieselor muzicale interpretate în program.
Soliștii vocali: Anisia Băbuț din Vârșeț, Gabriel Ivașcu din Iablanca, Marin Ciurcea din Ovcea și Snejan Veselinov din Satu Nou (i-am enumerat în ordinea apariției pe scenă) dispun de voci plăcute, agreabile, dicție bună și au ținută scenică corectă.
Acordeoniștii Maribel Șoșdean din Sân Mihai și Leonid Ardelean din Nicolinți au însușirea artiștilor de a stăpânii tehnica interpretării la acordeon, cântând cu multă iscusință și ardoare. Ne-au impresionat plăcut și instrumentiștii Silvia Adamović la vioară cu o melodie de pe Valea Timocului, redată cu mult simț și dăruire și Bojan Boljanac la nai, instrument pe care îl mânuiește cu multă însuflețire și virtuozitate.
Latura specifică a repertoriului solistei vocale Izvorinka Milošević, participantă în program,o constituie minunatele cântece populare din Serbia răsăriteană cărora le-a rămas fidelă și în continuare. Cele trei cântece din Serbia răsăriteană ”Pe unde iubeam odată”, ”Mândra mea cu cârpa mură” și ”Aseară la nunta mea”le-a înfățișat în maniera ei specifică de interpretare.
În florilegiul repertorial al cântărețului Lazăr Novac predomină doinele – cântece cu interpretare liberă din punct de vedere ritmic, precum și de un suflu melodic larg, pe care le interpretează cu multă sensibilitate și pricepere. Vocea blândă și de o expresivitate aparte, interpretarea cu un deosebit simț al frumosului, îl situează pe Lazăr Novac în fruntea doinitorilor. Am fost fascinați, ca de obicei, de altfel, ascultând cele trei cântece ”Mai ții minte măi, dragă Mărie”, doina ”Am fost în vară acasă” și ”De ce n-ai făcut,Doamne, și omul”.
Cei doi muzicieni înzestrați cu talent aparte, Sorin Jivcu și Nelu Iencea au deja o listă bogată cu aprecieri, evaluări ale succeselor lor, cât în țară atât și peste hotare.
Sorin Jivcu, suflător dotat din Petrovasâla ne-a emoționat cu o doină și o melodie de joc de data aceasta la caval, în care și-a exprimat duioșia și emotivitatea cu multă abilitate și aleasă dibăcie.
Saxofonistul Nelu Iencea din Coștei deasemenea a reușit cu ușurință să dea valoare instrumentului său saxofonul prin nuanțele sonore cele mai emoționante, îndeosebi interpretând pe lângă cântecul de joc ”Te-am iubit întotdeauna” și un ”Joc de doi” o doină de o însuflețire pasionată.
Sarcina unui dirijor este nobilă, dar cu mare responsabilitate. El coordonează cu multă grijă interpretarea unei lucrări muzicale, reglând mișcarea, ritmul, tonalitatea. Și desigur că ultimul este dirijorul care semnează, după ce sunt puse la punct ultimele detalii, interpretarea finală a unei lucrări. Muzicianul Alexandru Frianț și-a îndeplinit sarcina urmărind redarea exactă și espresiv-artistică a partiturii fiecărei piese interpretate în program.
Se impune de la sine, ba chiar aș spune și obligatoriu, ca fiecare solist, fie el vocal sau instrumentist, întotdeauna să aibă în repertoriu o doină. La Torac, satul meu natal cu o activitate cultural-artistică foarte bogată, din toate timpurile se spune că ”cine nu cântă, sau nu știe să cânte doine, nu-i cântăreț”. Doina ne fascinează şi ne însoţeşte pretutindeni. Ea este cântecul ce ne alină inimile, ca o zi senină, caldă şi frumoasă de vară. Așadar cu foarte multă dragoste și în orice împrejurare ascultătorul se bucură de minunatele noastre doine.
Suntem convinși cu toții că muzica este arta care înnobilează inima, îmblânzeşte spiritele şi are înrâurire mare şi asupra oamenilor mai puţin sensibili la această artă. Muzica, dulcea şi melodioasa noastră muzică populară!
Ce este ea? Un suspin al inimii strivite de durere! Un ţipăt de suferinţă seculară! Un ecou în care se topesc freamătul misterios al pădurilor tainice, susurul sfâşietor al râurilor plângătoare şi cântecul armonios al păsărilor, ce-şi alină durerea prin melodii încântătoare…
Și mai adăugăm că tradiţia păstrată decenii la rând, care simbolizează năzuinţele atâtor generaţii de români stabiliţi pe aceste meleaguri, trebuie cu orice preț bine îngrijită, păzită cu sfințenie.
Să nu uităm că viaţa românească persistă pretutindeni acolo unde trăieşte omul nostru, acolo unde el îşi cântă doinele, pline de dor şi de amar, unde-şi cântă sentimentele, ascunse în sufletul său. Spiritualitatea românească pulsează sub diferite forme, dar cu aceleaşi năzuinţe, cunoaşte aceleaşi datini, aceeaşi credinţă, vorbeşte acelaşi dulce grai românesc. Deci, tinerei generații îi revine cinstea, onoarea și obligația de a păstra toată această imensă și merituoasă bogăție strămoșească a tezaurului nostru muzical.
Tinerii muzicieni români din Serbia, întruniți în cadrul acestui ansamblu muzical, condus de Alexandru Frianț, au dat dovadă de muzicalitate, cantabilitate, melodicitate, armonie, sonoritate, ritm, acuratețe intonativă etc.
În încheiere nu ne rămâne decât să dorim tinerelor talente muzicale din Serbia să fie aceasta un început de bun augur.
Semnează Ileana Ocolișan Baba