SOMUS, FESTVITĂȚILE MUZICALE DE LA SOMBOR, OAZĂ A PLĂCERII MULȚUMIRII, ENTUZIASMULUI, SATISFACȚIEI…
Un festival cu o sonoritate de muzică de cameră impunătoare, impresionantă, grandioasă…
Cea de a 12-a ediție, a prestigioasei manifestări SOMUS, Festivitățile muzicale de la Sombor, și de data aceasta a propus publicului meloman noutăți din domeniul creației muzicale, interpreți de mâna întâi, momente alese și interesante din lumea artei sunetelor grupate pe anumite teme și împachetate cu stăruință și perseverență în fiecare seară de concert aparte.
Festivitățile muzicale de la Sombor, ediția 2024, desfășurate, între 24 – 28 octombrie, și anul acesta a oferit scenei muzicale a acestui „oraș al verdeții” strălucire și cinstea de a fi câteva zile centru muzical european, ba chiar și mondial. Importanța festivalului a fost evaluată odată în plus și prin obținerea premiului revistei „Muzika klasika”, pe anul 2017, aparținând categoriei de „Festival muzical de importanță regională”.
În discursul de deschidere al manifestării, cei doi simpatici directori artistici și în același timp și virtuozi pianiști de renume mondial, Lidija Bizijak și Mihajlo Zurković și-au exprimat mulțumirea de a veni în fața publicului cu ceva mai deosebit, ceva nou, chiar și cu destăinuiri din viața unor muzicieni, pentru că, la astfel de întruniri adesea se împletesc prietenii, se fac cunoștințe noi și uneori chiar și legături de familie.
În realitate, ediția de anul acesta a oferit un program bine conturat și bine conceput. Fiecare seară de concert a tratat o temă specială precum: „Muzica care unește”, „Ceaiul cu domnul Twaynings”, „Evreii și muzica”, „Tinerii artiști muzicali de la Sombor”, „Fa-mi-ly” și ultima serată „Familia SOMUS copiilor lor și copiilor lumii întregi”.
Seara de deschidere a festivităților numită „Muzica care unește” de-a dreptul ne-a distins. Protagoniștii serii, cei doi tineri muzicieni, Maja Bogdanović violoncel și Daniel Rowland vioară, legați prin muzică, prin dragoste și chiar prin căsnicie, ne-au prilejuit o interpretare specifică, interesantă a pieselor din program. O familie de muzicieni care face înconjurul Pământului susținând concerte reușite pe cele mai mai importante scene muzicale mondiale. Numele artistei Bogdanović se află pe bună dreptate printre cei mai remarcabili violonceliști ai zilelor noastre. Amintim că în anul 2017 a debutat la Marele festival „Grand Teton” din SUA, unde a interpretat cu măestrie Concertul pentru violoncel și orchestră nr 1 de Camille Saint–Saëns, la pupitrul dirijoral cu marele muzician român Cristian Măcelaru, astăzi dirijorul principal al Orchestrei simfonice de la Paris. Maja și Daniel sunt uniți prin cele două instrumente cu coarde și promovează cu succes un repertoriu divers: – de la clasicii Händel, Sibelius sau Piazzolla, la pătrunderea misterului lucrărilor precum Wasks sau Nisinman, sau mari provocări ale acestui repertoriu cum este Duo-ul lui Kodály. Interpretările lor solistice și de cameră sunt ovaționate de public cu aplauze frenetice și apreciate de cei mai renumiți critici muzicali și publicate în cele mai importante reviste de muzică universale. Un program de mare virtuozitate, captivant, plin de mari emoții și peisaje sonore contrastante. Strălucitoarea Pasacalie de G. F. Händel în aranjamentul lui John Halvorsen, urmată de invențiile de Bach și de compozitorul contemporan Jörg Widmann au fost o juxtapunere fascinantă. Fermecătoarea piesă „Picături de ploaie”, deși compusă de Sibelius în tinerețe, ne-a umplut inima de emoții. „Castelul sufletului” o compoziție profund emoționantă semnată de marele Pēteris Vasks, este o creație de cea mai mare temeinicie și spiritualitate. Vasks, bunul prieten al interpreților a descris această lucrare aidoma unei imagini de căutare a sublimității confruntate cu forțee întunericului în care totuși predomină iubirea. „Coșmarurile morții” de Marcelo Nisinman, este o lucrare de mare virtuozitate dedicată celor doi artiști muzicali Maja și Daniel, care ușor-ușor schimbă dispozițiile de la obscuritate la un tangou limpede, luminos, pasionant, captivant. Duo-ul de Kodály este una dintre cele mai interesante piese din repertoriul prezentat. Folosind întreaga gamă emoțională a ambelor instrumente, impregnată de ritmurile vii ale dansurilor Ungariei, țara natală a compozitorului, dă naștere unei sonorități încărcate de nostalgie, intimitate, tandrețe exprimate printr-o virtuozitate rară. După uluitoarea creație de Kodalj, următoarele două tangouri preferate de Piazziolla, pe care le-a scris în tinerețe la Paris, în anii ’50, ne-au dispus și ne-au păstrat zâmbetul pe buze. Fără doar și poate o interpretare atât de subtilă și perfectă ca a violonistului Daniel Rowland încălzește inima oricărui ascultător. Pe lângă faptul că artistul cântă cu o mare ușurință, abilitate el dispune de o tehnică de interpretare perfectă și trăiește din plin, din toată personalitatea sa emoția compozițiilor executate. O ținută artistică impecabilă, ton curat, cald, expresiv, dinamism subtil sunt doar câteva specificități ce-l caracterizează pe violonistul Daniel Rowland. Cu însuflețire și execuție perfectă s-a prezentat și violoncelista Maja Bogdanović succedând-ul pas cu pas. Deci a dominat virtuozitatea și sensibilitatea în concertul susținut de cei doi artiști muzicali de renume mondial.
La bis am ascultat partea a treia Andante și partea a patra Allegro din Cvartetul cu pian de Schumann când li s-au alăturat pianista Lidija Bizijak și violistul Pablo Schtatzman.
În următoarea zi, înainte de masă școlarilor și seara, în concertul intitulat „Ceaiul cu domnul Twaynings”, a fost prezentat pianul construit în anul 1793 la Londra de posesorul acestuia, muzicianul Dušan Toroman din Čačak. Instrumentul este de dimensiuni mult mai mici decât pianul de astăzi și este portabil. Dispune de un sunet nu prea intens pentru că a fost utilizat doar pentru muzica de cameră unde nu se cerea prea mare intensitate sonoră a instrumentului.
Seara, am ascultat la acest vechi instrument, în interpretarea aleasă a pianiștilor Dušan Toroman și Sanja Bizijak lucrări din creația celor doi dintre fiii lui Johannes Sebastian Bach (Bach a avut 21 de copii dintre care doar 8 au supraviețuit), Johann Cristian (1735-1782) și Carl Filip Emanuel (1714-1788).
O seară specială dar foarte tristă și zguduitoare a fost cea de sâmbătă, întitulată „Evreii și muzica, de la creație până la dispariție”. Am ascultat lucrări compuse de deținuții care nu au supraviețuit, dar lucrările lor au fost interpretate în primă audiție chiar de condamnații de acolo, din spațiul acela închis și posomorât al lagărului. Respect organizatorilor pentru o astfel de idee. În ultimul timp constatăm că destinul crunt al evreilor în lagărele de distrugere este foarte des evocat.
Pablo Szatzman un instrumentist apreciat, protagonist al acestei serate a Festivităților muzicale de la Sombor, ne-a citit din jurnalul bunicului său, spicuiri din întâmplările nemiloase petrecute în lagăr. Astfel că potrivit acelor evenimente a fost conceput și concertul, un program deschis, îndreptat spre întreaga lume, în cadrul căruia am ascultat lucrări de Erich Wolfgang Korngold (1897-1957), Ernest Bloch (1885-1977), Shenberg, Gideon Klein (1919-1945), Ilse Weber (1903-1944), John Williams (1932-), Viktor Ullmann (1898-1944(, Robert Dauber (1922-1945), Osvaldo Goliov (1960-), Mikhael Khoen-Vaysert (1993-), sonoritate ce exprimă profundă amărăciune, nemulțumire, mâhnire, supărare, dezamăgire… Și-au dat concursul Pablo Szatzman la vioară, surorile Bizijak și Mihajlo Zurković piane și oaspeții Maja Bogdanović violoncel, Daniel Rowland vioară, Jožef Bisak violă, Srđan Stojnović voce, Ivica Marušević contrabas și Nikola Marjanović clarinet.
Duminică, în orele de înainte de masă, menite Școlii de muzică „Petar Konjović” de la Sombor și foștilor ei elevi, s-a prezentat Katarina Malbaša o tânără pianistă, studentă în clasa renumitei profesoare Lidija Stanković din cadrul Facultății de arte muzicale de la Belgrad. În program am ascultat într-o interpretare corectă, compoziții de Beethoven (1770-1827), Schumann (1810-1856) și Mokranjac (1923-1984)
„Fa-Mi-Li”, a fost o serată interesantă care a încadrat lucrări de compozitorii noștri Milan Mihajlović (1945-) și Isidora Žebeljan (1967-2020).
Inspirat și convins în relațiile formale și dramaturgia întregului, fiind de o muzicalitate fascinantă Mihajlović a creat o compoziție complexă în cadrul opusului său cu un caracter extrem de estetic și detaliat, piesa pentru două piane Fa-Mi-Li care se bazează pe setul de foneme, Fa și Mi din care provine întreaga structură tonală a compoziției. În program am ascultat-o transpusă de autor pentru vioară, violoncel și două piane. Din creația lui Milan Mihajlović am mai ascultat Trei preludii pentru pian, două bagatele Adagio nr 3 și Presto nr 4, transpuse tot de autor pentru vioară, violoncel și pian.
Isidora Žebeljan, compozitoare ce ne-a părăsit mult prea de vreme, a lăsat un opus creativ bogat din care am ascultat: Dark velvet, în memoria lui G. Mahler aranjament pentru vioară și pian de Veljko Nenadić, Višnjik temă și variațiuni pentru cvartet cu pian, selecțiuni din muzica compusă pentru un spectacol de teatru după o piesă de Cehov, Trei cântece pentru Maja și Daniel.
Lucrările celor doi compozitori au fost interpretate cu deosebită sensibilitate de surorile Lidija și Sanja Bizijak la pian și cuplul Maja Bogdanović violoncel și Daniel Rowland vioară.
Ultima seară de concert din cadrul Festivităților muzicale de la Sombor, ediția 2024 a cuprins două suite muzicale, reprezentând câte un animal sau mai multe, compuse în diferite intervale de timp, Carnavalul animalelor de Camille Saint-Saëns (1835-1921) și O călătorie în perioada jurasică, șase miniaturi preistorice de G. Koneson (1970-). Saint-Saëns a divizat lucrarea sa în 14 mișcări în următoarea ordine: Introducere și marșul regal al leului, Găini și cocoși, Măgarii sălbatici, animale rapide, Broaște țestoase, Elefantul, Canguri, Acvariu, Personaje cu urechi lungi, Cucul în adâncul pădurii, Colivie, Pianiști, Fosile, Lebăda și Final. Lucrarea în întregime a fost interpretată excepțional de bine. Merită, fără doar și poate să amintim în mod special mișcarea a cincea Elefantul în care acest animal țanțoș a fost înfățișat cu o îndemânare și virtuozitate aleasă de maestrul Ivica Marušević la contrabas. În timp ce basul murmura melodia, o secțiune cu un tempo de Allegro pomposo, Lidija Bizijak la pian cânta cu rafinament, elegant și subtil un tempo de vals dansant. Este de fapt o caricatură perfectă a acestui animal, elefantul, o glumă muzicală. Încă un moment remarcabil a fost și mișcarea a treia Lebăda zugrăvită prin violoncelul care cântă o melodie ce ilustrează grațiozitatea lebedei plutind deasupra apei în timp ce pianul cântă șaisprezecimi și acorduri, acestea reprezentând picioarele lebedei, ascunse sub apă dar care treptat înaintează. Partida violoncelului este una dintre cele mai cunoscute din toată suita și în acea seară am ascultat-o într-o tâlmăcire aleasă, distinsă, cu deosebită grațiozitate de Maja Bogdanović succedată la pian cu aceeași ardoare și intensitate emoțională de Sanja Bizijak.
La interpretarea remarcabilă a suitei Carnavalul animalelor de Camille Saint-Saëns și-au mai dat concursul pe lângă instrumentiștii amintiți și: Daniel Rowland și Pablo Szatzman viori, Jožef Bisak violă, Petar Popović flaut, Aleksandar Tasić clarinet, Ivan Burka percuție, Mihajlo Zurković pian electric și efecte și naratorul Nemanja Bakić. Dirijor Aleksandar Kojić.
Compusă pentru același ansamblu instrumental ca și suita Carnavalul animalelor de Camille Saint-Saëns, suita intitulată O călătorie în perioada jurasică de G. Koneson (1970-), compozitor contemporan, cuprinde o serie de șase miniaturi preistorice care înfățișează portrete duble: portrete de animale și portrete ale compozitorilor, prietenii autorului.
-Am încercat să aduc un omagiu minunilor moderne și mitologiei copiilor de astăzi. Consider că precum documentarul englez În lumea dinozaurilor, tiranozaurilor, îndepărtați și sălbatici fascinează copiii timpurilor noastre în același fel elefantul sau leul au fascinat copii din timpul lui Saint-Saëns, declară autorul.
O notă aparte la interpretarea acestor două lucrări a oferit naratorul Nemanja Bakić, actor care cu multă sensibilitate, dicție perfectă. joc de scenă plastic și sugestiv a convins publicul prezent, înainte de masă copiii și seara adulții, de valoarea, autenticitatea, frumusețea lucrărilor ascultate și nu în ultimul rând de fondul de idei al lucrării, de sumarul acestor compoziții.
Cel de al 12-lea capitol al SOMUS-ului, Festivităților muzicale de la Sombor, ediția 2024 cu minunatele seri de muzică de cameră încărcate de emoție, sensibilitate s-a încheiat cu sentimentul că aceea ce s-a petrecut în „orașul verdeții” în acele zile de sărbătoare muzicală a fost frumos, calitativ, original și care a plăcut foarte mult interpreților, publicului și organizatorilor.
Semnează Ileana Okolișan Baba