Premiera baletului Fata rău păzită la Teatrul naţional sârb
Dragoste în timpul revoluţiei
Zlatko Čonkaš traducere – Ileana Ocolişan Baba
La Teatrul naţional sârb se desfăşoară repetiţiile baletului comic în două acte, Fata rău păzită, La fille mal gardée, a cărui premieră va avea loc la 23 februarie curent.
Muzica compozitorului francez Louis Joseph Ferdinand Hérold, libretul lui Jean Dauberval, aranjamentele muzicale semnate de John Lanchbery, iar coregrafia şi regia de Călin Hanţiu oaspete din România.
Conform spuselor criticilor, în cei 230 de ani de existenţă, acest spectacol a suferit în cursul anilor, nenumărate versiuni şi transformări, probabil ca nici un alt titlu de balet. De-alungul istoriei au fost adăugate, schimbate şi adaptate textele muzicale precum şi materialul mişcării pe scenă, a dansului, iar coregrafii au continuat munca antecedenţilor lor schimbând, perfecţionând şi adăugând în continu idei noi.
Regizorul Călin Hanţiu ne mărturiseşte că, în ce priveşte coregrafia la acest balet, e foarte greu să se păstreze, să se menţină aceiaşi, datorită faptului că muzica ca atare, impune o multitudine de moduri de exprimare, astfel, dînsul s-a străduit, după cum mărturiseşte, ca acest spectacol să-l umple de viaţă.
-În anumite momente, mi-a fost foarte greu, în special că la început, acest balet nu m-a atras. Treptat am pătruns în profunzimea lui structurală încercând să creez o coregrafie inerentă, proprie mie. În coregrafia mea încerc, de fapt, ca pentru public, pentru spectatori să fie uşor de înţeles şi mişcările dansatorilor să fie cât mai semnificative, amănunte ce am învăţat de la Oleg Danovski şi John Neumeier. Personajele din acest spectacol doresc să le prezint ca fiind libere, datorită faptului că tinerilor Liza, Colen şi Alen nu le convine presiunea pe care o fac asupra lor Simone şi Tomas care insistă la disciplină, supunere şi ascultare. Liza, nu-i fata rău păzită şi nici Colen nu-i un băiat sărac. Ei doresc ca singuri şi liber să-şi construiască lumea lor, însă în mediul şi condiţiile impuse de însăşi Revoluţia franceză – explică Hanţiu.
Fata rău păzită este o poveste simplă despre eforturile zadarnice ale bogatei proprietărese, văduva Simone, (rol interpretat de obicei de un dansator, bărbat) să interzică dragostea dintre frumoasa fiică-sa, Liza şi tânărul sărac Colen. Mama Simone, face toate acestea pentru a o căsători pe Liza cu fiul cam nerod, al unui proprietar bogat, în final însă biruieşte dragostea tinerilor, indiferent de diversitatea originii lor. În ce priveşte dansul spectacolului de balet Fata rău păzită conţine o suită coregrafică amplă de diferite jocuri (dansurile secerătorilor, dansurile solistice ale văduvei Simone cu Alen, ginerele ei ce nu i-a fost sortit, încărcate de grotesc, de un comic parodic, caraghios) cu duete ale protagoniştilor în fiecare act.
Dirijorul Aleksandar Kojić, afirmă că spectacolul de balet Fata rău păzită conţine cel mai pozitiv conţinut muzical din toatalitatea literaturii de balet şi că este un spectacol muzical-scenic foarte simpatic şi atrăgător.
– Optimismul ce radiază din fiecare măsură a muzicii acestui balet, nu a ocolit încă pe nimeni. Particularităţile orchestraţiei lui Lanchbery sunt realizate cu iscusinţă, echilibrate în ce priveşte relaţia dintre instrumentele solistice şi ale interpretării comune a compartimentelor de instrumente, insistând asupra efectelor sonore provenite direct din acţiunea de pe scenă, precum şi tratarea gingaşă a melodiilor de laitmotiv. O reală dibăcie a marilor artişti de dans care au dezvăluit toate secretele meşteşugului lor şi niciodată nu au recunoscut public. Cât se bucură dansatorii pe scenă tot aşa se delectează şi membri orchestrei în frunte cu mine. Toţi laolaltă suntem satisfăcuţi şi ne distrăm de minune – afirmă dirijorul Kojić.
Scrierea mea coregrafică este în aşa fel concepută, încât, să fie foarte desluşabilă, lizibilă şi în acelaşi timp şi mişcările dansatorilor să pară cât mai clare, semnificative pentru publicul spectator, amănunte învăţate de la Oleg Danovski şi John Neumeier.