O MINUNATĂ SEARĂ DE MUZICĂ DE CAMERĂ
Marţi 26 martie 2019 în sala de festivităţi a Academiei sârbe de Cultură şi Artă, despărţământul din Novi Sad, într-o ambianţă plăcută şi în mijlocul unui public restrâns ca număr, dar select, am avut prilejul să ne delectăm ascultând lucrări de muzică de cameră din creaţia marelui compozitor contemporan Ivan Jevtić, în interpretarea ansamblului „Beogradski trio“ din Belgrad.
Ivan Jevtić este unul dintre cei mai apreciaţi compozitori contemporani, de notorietate mondială, ale cărui lucrări sunt interpretate în lumea întreagă. S-a născut la Belgrad (1947), a apsolvit şi magistrat în capitala Serbiei în clasa profesorului Stanojlo Rajačić. Urmează studii de perfecţionare la Viena şi Paris. Deja de mulţi ani trăieşte şi activează la Paris. Este membru activ al Academiei sârbe de Cultură şi Artă din Serbia. Opusul creativ al lui Jevtić cuprinde toate genurile muzicale fiind însă mai mult înclinat spre formele instrumentale, preferă îndeosebi genurile de muzică de cameră şi de muzică concertantă. Cunoaşte foarte bine posibilităţile fiecărui instrument muzical şi cu deosebită dibăcie le combină, împleteşte din care apoi rezultă o sonoritate unică, specifică doar lui, compozitorului Ivan Jevtić. Dispune de un opus foarte bogat cuprinzând peste o sută de lucrări bine primite atât de interpreţi cât şi de public şi aceste compoziţii sunt interpretate, practic, de muzicieni de pe toate continentele. În jur de 70 de compoziţii sunt publicate în Franţa şi Elveţia. Unele din lucrările sale sunt înregistrate în mai multe ţări. Amintim câteva din concertele de autor susţinute la Viena (1978), la Paris (1979, 1993, 2003), la Belgrad (1991, 1993, 1996, 2003, 2013) etc. Un număr însemnat de compoziţii au fost interpretate în cadrul celor mai prestigioase festivaluri în ţară şi peste hotare – piese obligatorii de concurs, dar multe din lucrările sale figurează şi în repertoriul normal, obişnuit de concerte. Este deţinătorul mai multor recunoştinţe în ţară şi internaţionale. Amintim premiul „Stevan Mokranjac“ (1999), premiul „Fundaţia lui Vuk“ (2005) etc.
În domeniul muzicii simfonice se disting creaţiile cele mai importante: Prima simfonie (1971), poemul simfonic Uzdah zemlje, Suspinul pământului (1976), poemul simfonic Kad sedmi andjeo zatrubi, Când cel de al şaptelea înger cântă la trompetă (1994), Izgon, Expulzare (2000), Svečana uvertira, Uvertura festivă (2003, compoziţie comandată pentru BEMUS).
În ce priveşte opusul vocal-simfonic o importantă compoziţie este Zadužbine Kosova, Fundaţiile din Kosovo (1989). A compus concerte pentru mai toate instrumentele muzicale: pentru pian (trei lucrări – 1971, 1985, 1991), pentru corn (1993, 1994), pentru flaut (cu pian şi orchestră de coarde, 1975, 1999), pentru violă (Vers Byzance, 1984), pentru violoncel (Concert 1982, Čelo simfonija 1995), pentru vioară (1986). Divertimento pentru două trompete 1980, Concertul pentru clarinet, pian şi orchestră de coarde şi Divertisment pentru două violoncele şi orchestră de coarde, sunt lucrări tratate specific îndreptându-se pe traseul tradiţiei baroce de concerto grosso. În ce priveşte muzica de scenă amintim baletul Maska crvene smrti, Masca morţii roşii (1978). Compozitorul Jevtić a dedicat vocii, superbului instrument muzical, numeroase compoziţii: La tartane pentru soprană şi pian 1982, Tuga u kamenu, Tristeţe în piatră pentru alt, violoncel şi patru timpane (1991), ciclul de cântece Kamena uspavanka, Cântec de leagăn de piatră, Krhotine leda, Resturile gheţii, Bez nade, Fără speranţă, cântece pentru voce şi pian, Narcisa – Mulikin san, Narcisa – Visul lui Mulichin, ciclu de cântece pentru soprană şi pian pe versuri de Ana Mulikić, Sedam lirskih krugova, Şapte cercuri lirice pe versuri de Momčilo Nastasijević pentru mezzosoprană şi orchestră simfonică etc.
Printre lucrările comandate amintim şi reuşita muzică de scenă, opera Mandragola comandată de Madlena Zepter pentru Opera Teatrului „Madlenianum“ din Zemun.
Creaţia de muzică de cameră semnată de Ivan Jevtić se deosebeşte prin sugestivitatea expresivă şi tratarea instrumentelor cu mare abilitate moment foarte interesant, atrăgător şi ispititor (de ispită) pentru interpreţi.
În deschiderea concertului de marţi seara am ascultat Mousique pour trio, Muzică pentru trio pentru pian, vioară şi violoncel compusă în anul 1977 la Viena, când Ivan Jevtić, la propunerea profesorului Stanojlo Rajačić a fost stipendist la „Gotfrid fon Herder”. Acest trio a fost compus în luna februarie şi în condiţii de trai foarte grele. Pe atunci, Ivan Jevtić trăia într-un apartament întunecat, cu privire spre curtea care niciodată n-a văzut lumina soarelui şi situat la periferia oraşului. Vă daţi seama că şi începutul lucrării ba chiar şi întreaga piesă exprimă dispoziţia sufletească de atunci a autorului: în prima parte Introduzione-Lento assai-Allegro, se înşiruiesc sunete discrete, unisone, impulsate, repetate… şi dintr-o dată parcă se despică, se desprinde cu fermitate un ţipăt de nemulţumire, revoltător la traiul pe care-l ducea, la aşa o viaţă tristă, gânduri intime, frământări sufleteşti continuând aşa uşor, uşor, pe parcurs să se contopească cu muzica introductivă. Totuşi o temă asemănătoare întâlnim şi în partea a doua a lucrării, Sostenuto, iar finalul Finale – Allegro vivo, din punct de vedere muzical ne dezvăluie o idee melodico-ritmică incontenstabilă cu un tempo-u decisiv, sever, semn că autorul luptă cu îndârjire, cu energie continuîndu-şi mai departe viaţa.
Tinerii şi înzestraţii instrumentişti care alcătuiesc actualul ansamblu „Beogradski trio”: Dušan Panajotović – vioară, Ivan Jarić violoncel şi Igor Dražević pian, interpreţi profesionişti în momentul de faţă sunt la studii de doctorat, la Facultatea de arte muzicale din Belgrad. Aceşti tineri se dedică trup şi suflet interpretării muzicii compozitorilor contemporani sârbi, şi sunt prezenţi la festivalurile: „Tribuna internaţională a compozitorilor” ori la „Concertele tinerilor autori”. Deasemenea contribuie la interpretarea lucrărilor pentru examene ale studenţilor de la despărţământul compoziţie. Stagiunea de concerte 2018/2019 este susţinută şi finanţată de Organizaţia autorilor muzicali din Serbia (SOKOJ). De fapt, acest tânăr ansamblu, în acelaşi timp păstrează denumirea şi faima renumitului „Beogradski trio” înfiinţat în anul 1964 de pianistul Andrija Preger împreună cu vioristul Aleksandar Pavlović şi violoncelistul Viktor Jakovčić, astfel continuând tradiţia interpretării lucrărilor destinate acestui ansamblu.
În partea a doua a programului am ascultat Grand trio, Marele trio pentru pian, vioară şi violă. La violă s-a alăturat tânăra şi talentata, Marina Popović o tânără artistă dotată cu calităţi muzicale deosebite. Lucrarea a fost compusă în anul 1992 la Paris, deci după 15 ani de la Mousique pour trio-ul compus la Viena. De fapt acest trio e compus la cererea celor doi muzicieni foarte preţuiţi, de atunci, violistul Gerard Caussé şi violonistul Raphaèl Oleg. Comanda a venit din partea lor pentru că le-a plăcut muzica creată de Ivan Jevtić. Dealtfel, Gerard Caussé a şi interpretat în primă audiţie Concertul pentru violă,Vers Byzance semnat de Ivan Jevtić în sala „Pleyel” din Paris. Specificitatea acestei compoziţii este forma în care a fost compusă. Este scrisă în patru mişcări şi nu în forma clasică de trei mişcări. Interesant este şi faptul că părţile melodice din lucrare sunt mai melodioase, mai senine, de o întindere mai lungă care nu emană încordare ci pacienţă, linişte, calmitate. Şi e clar, pentru că acest Grand trio a fost scris în alte condiţii de viaţă decât Mousique pour trio, posibil mult mai bune. Se observă bine că autorul a utilizat unele motive, sau chiar, putem spune că a presărat ecouri sonore muzicale din lucrările celebrului compozitor Olivier Messiaen din Paris care i-a fost lui Ivan şi profesor. Cele patru mişcări: partea întâi – Introduzione – Allegro molto, partea a doua – Presto possibile, partea a treia – Andante sostenuto şi partea a patra – Rustico, ben ritmico, au fost trecute cu uşurinţă, exactitate intonativă, precizie muzicală şi de ritm de tinerii muzicieni membrii ai ansamblului „Beogradski trio”.
Încântătoarea seară petrecută în plăcuta companie a muzicii de cameră semnată de apreciatul compozitor Ivan Jevtić s-a încheiat cu o recepţie de proporţii de gală unde s-au adus elogii, aprecieri favorabile la adresa creaţiei autorului serii.