ÎNCĂ O EDIŢIE FOARTE REUŞITĂ A GRANDIOSULUI FESTIVAL NOMUS – „FESTIVITĂŢILE MUZICALE DE LA NOVI SAD” – 2018
„Tineretul muzical” din Novi Sad afirmă cu înverşunare că NOMUS-ul „Festivităţile muzicale de la Novi Sad” este parte componentă a vieţii culturale a oraşului nostru, şi un segment indispensabil al comorii artistice naţionale – afirmă doamna Marija Ana Adamov, directoarea artistică a festivităţilor. Atunci când amintim fizionomia lui, – continuă dânsa, înfăţişarea plastico-grafică raportată la prezent, îndrăznim să ne gândim şi la generoasa reputaţie de care se bucură, această trecere în revistă, în afara graniţelor ţării noastre. Dovada este că mulţi dintre participanţi revin şi la următoarele ediţii precum renumitul clarinetist, Mate Bekavac, flautista Irena Grafenauer, violoncelistul Lászlö Fenyő, muzicienii Filarmoniei Belgrădene şi alţii. Ediţia a 38-a a festivalului, 43 de ani după primul NOMUS din anul 1975, adică cel din anul 2018, a cuprins 13 concerte în 11 zile. Aidoma anilor precedenţi şi anul acesta ne-am confruntat cu problema concepţiei programului. Pe de-o parte, am fost de părere să rămânem credincioşi tradiţiei, dar în acelaşi timp să respectăm şi să satisfacem unele necesităţi curente, ale prezentulului, ale actualitatăţii. În sfârşit, în unanimitate, am decis să revenim la concepţia camerală de altădată a NOMUS-ului – a spus printre altele directoarea artistică a festivalului, muzicoloaga Marija Ana Adamov.
„Dacă, în viaţă, oamenii ar încerca să se stimeze între ei mai mult, aşa cum procedează unii muzicieni pe scenă, când, cu multă onestitate faţă de public, faţă de critici, respectă cu sfinţenie perfecţiunea interpretării, intensifică pe parcursul concertului toate simţurile lor, în convingerea că se vor prezenta fără greşeli, cât mai bine, cât mai complet, cât mai desăvârşit… – atunci lumea aceasta ar fi altfel, credeţi-mă… Dragostea curată, respectul faţă de cei din jur, responsabilitatea faţă de sine pot aduce numai bine” – fragment citat din textul semnat de Irena Grafenauer, interpretă deosebită la flaut şi foarte des prezentă pe scena acestei mari manifestări muzicale de la Novi Sad. Dealtfel acest conţinut de idei, de fapt, a fost „Cuvântul introductiv” în cărticica de program a acestui festival, sau putem spune chiar „motto”-ul manifestării.
Dăinuie deja de peste patru decenii, veşnic tânărul festival NOMUS, care an de an, îmbogăţeşte zilele lunii aprilie cu rarităţi muzicale, fie că este vorba de interpretări împrospătate ale literaturii mondiale şi autohtone sau de prezentare de noi genuri şi tendinţe creatoare.
Deci aşa cum am amintit şi mai sus, pe parcursul a 11 zile s-au desfăşurat 13 concerte în cadrul cărora şi-au dat concursul artişti muzicali din 20 de ţări pe scenele cunoscutelor săli de concerte ale oaşului Novi Sad, şi anume: Sala mare a Teatrului naţional sârb, Sala de festivităţi a primăriei oraşului şi Sinagoga.
Programul a cuprins mai multe genuri muzicale dominând însă, muzica de cameră. Interesant este faptul că anul acesta au participat mult mai mulţi artişti muzicali din Novi Sad decât în anii precedenţi (VSO Cvartetul festivalului şi Ansamblul de cameră din Novi Sad), NOMUS-ul de fapt aşa a şi debutat în anul 1975 cu interpreţi de muzică de cameră din Novi Sad.
Lia ediţa de anul acesta s-au perindat mulţi tineri artişti la începutul carierei lor; pianiştii János Palojtay şi Zoltan Fejérvári din Ungaria, Cvartetul festivalului din Novi Sad şi ansamblul LGT YOUNG SOLOISTS alcătuit cu membrii din Germania, Olanda, Marea Britanie şi Rusia.
Cele două orchestre celebre de la noi, Orchestra simfonică voivodineană dirijată de maestrul englez Timothy Redmond, cu soliştii; cvartetul de saxofoane SIGNUM din Germania şi pianistul Matija Dedić din Croaţia, interpretând lucrări de autori americani Bernstein şi Gershwin, precum şi Filarmonia Belgrădeană condusă de dirijorul rus Daniel Rajskin prezentându-se cu lucrări de mari compozitori ruşi, Rahmanjinov şi Stravinski, cu pianistul ucrainian Alexandar Gavriljuk desigur că au satisfăcut şi preferinţa iubitorilor de muzică simfonică.
După aprecierea criticilor muzicali şi având în vedere aplauzele publicului, în fruntea „Listei top” cu muzicieni stimaţi, se află dirijorii Daniel Rajskin din Rusia şi Timothy Redmond din Marea Britanie, apoi îi amintim din nou pe tinerii pianişti din Ungaria János Palojtay şi Zoltán Fejérvári, eminentul Cvartet de saxofoane Signum din Germania, clarinetistul Mate Bekavac şi Irena Grafenauer din Slovenia care au susţinut un program cu lucrări de Mozart împreună cu ansamblul Kronberg Academy din Germania, apoi, Cvartetul festivalului alcătuit din descendenţii familiilor de muzicieni din Novi Sad: Robert Lakatoš, Oscar Varga, Irena Josifoska şi Jožef Bisak care într-o seară acest ansamblu a cântat cu clarinetistul Aleksandar Tasić iar în cea de a doua cu pianista Rita Kinka, oferind publicului emoţii deosebite.
În pofida faptului că mult aşteptatul Cvartet Kelemen a renunţat să se prezinte la festival, justificat probabil, publicul meloman din Novi Sad a avut totuşi prilejul de o seară de muzică de cameră minunată. Concertul a fost deschis cu un mini recital de pian susţinut de faimosul instrumentist Aleksandar Madjar (care dealtfel şi trebuia să cânte cu Cvartetul Kelemen) căruia i s-a alăturat mai întâi violoncelistul de renume mondial Lászlö Fenyő (Ungaria, Germania) şi culmea sonoră a serii a fost atinsă atunci când a urcat pe scenă şi violonistul Gábor Homoki (Ungaria). Am ascultat într-o ambianţă auditivă specifică compoziţii de Brahms, Franck şi Mendelssohn. De-adreptul interpretări de zile mari.
Ar fi nedrept să nu-i amintim şi pe tinerii membri ai Ansamblului de cameră din Novi Sad alcătuit din suflătorii: Sanja Romić şi Mina Novović – oboi, Aleksandar Tasić şi Robert Borbelj – clarinet, Nemanja Mihailović şi Aleksa Marinković – fagot, Nenad Vasić, Mirko Marić şi Milan Stojanović – corn, Marko Miletić – violoncel şi Dušan Kostić – contrabas, toţi solişti apreciaţi, care cu mult suflet şi măestrie au interpretat compoziţii de Beethoven şi Dvořák
Concertul susţinut de trio-ul MEDUOTERAN & GILLES APAP, alcătuit din Taylan Arican (Turcia) – saz, Srdjan Vukašinović (Serbia) – acordeon în colaborare cu legendarul violonist Gilles Apap (Franţa) a fost minunat pentru publicul din Novi Sad. Au interpretat într-un stil propriu de etno jazz, piese de Piazzolla, Bartők, Sarasate şi compoziţii proprii. Din nou am avut parte de o seară plăcută şi de bună dispoziţie.
Un reuşit program cu muzică de cameră ne-au oferit duo-ul instrumental Miroslav Pavlović (Belgrad) vioară şi Biljana Gorunović (Belgrad) pian, interpretând, poate, într-un stil aparte, propriu compoziţii de V. Mokranjac, Shostakovich şi Ravel. Uşoarele deraieri de la stil au adus dispoziţie interesantă ascultătorilor.
Seara dedicată unor arii din opere de Hándel a fost, putem spune o raritate pentru publicul nostru. Participarea solistei vocale Roberta Invernizzi şi a ansamblului instrumental Academia Hermans din Italia ne-au prilejuit clipe de o adevărată delectare artistică. Interpretarea perfectă din punct de vedere intonativ, stilistic, al dicţiei cântăreţei şi a ansamblului instrumental a încântat pur şi simplu publicul prezent, şi a reîmprospătat după conţinut, nu numai acest festival, ci chiar stagiunea de concerte muzicale din Novi Sad.
Ultima seară a festivalului a fost rezervată instrumentelor de percuţie, ansamblului „SUDAR PERCUSSION ENSEMBLE” din Croaţia care sub genericul OXIGEN au interpretat lucrări de Jean – Michele Jarre. Un spectacol multimedial de muzică electronică interpretat perfect şi bine conceput audio-vizual. Oaspeţii ansamblului au fost trompetistul Darko Sedak – Benčić, membru al Orchestrei simfonice a RTV Slovenia şi Corul de cameră din Novi Sad dirijat de Božidar Crnjanski. Demn de amintit ar fi maeştrii Davorin Erceg însărcinat cu proiecţii video, şi Darko Mihaljević pentru coordonarea efectelor de lumină.
NOMUS-UL, „Festivităţile muzicale de la Novi Sad” de la o ediţie la alta, considerăm noi, se prezintă tot mai interesant, mai contemporan, cuprinzând o varietate de genuri muzicale, cu noi creaţii sau cu lucrări vechi într-o nouă înveşmântare, cu noi solişti şi noi ansambluri care îşi dau aportul cu devotament şi mare plăcere. Nu din întâmplare am lăsat în finalul prezentării numele lui Milan Radulović, redactorul şef care deja de câteva decenii coordonează această grandioasă manifestare. Dorim şi noi organizatorilor festivalului „la mulţi ani şi la mai mare” să dureze şi să ne încânte şi în viitor.
Ileana Ocolişan Baba