„COLONIA LITERARĂ” LA CEAS ANIVERSAR – CINCI DECENII DE EXISTENȚĂ
Un eveniment de mare însemnătate pentru etnia noastră, al Românilor din Serbia, s-a petrecut între 12-14 mai curent (2023) în fermecătorul oraș Vârșeț. Organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina, această ediție, a 50-a, jubiliară a Taberei de Creație a Scriitorilor Români „Colonia literară” (1973-2023) a fost găzduită de Consulatul General al României la Vârșeț și de Domnul Daniel Bala, ministru consilier, care cu deosebită sensibilitate a mărturisit că ușile acestei instituții sunt mereu deschise pentru românii din Serbia. Organizatorul și moderatorul evenimentului a fost neobositul și consacratul militant, combatant al peniței, domnul Lucian Marina, președintele Societății de Limba Română, Republica Serbia, susținătorul celor mai însemnate evenimente culturale de la noi.
Despre bogata activitate și despre scrierile științifice ale profesorului universitar dr Radu Flora, fondatorul Societății de Limba Română, ne-a informat dr. Romanța Iovanovici, iar despre activitatea de șase decenii de existență a Societății de Limba Română ne-a vorbit dr. Virginia Popovici. Poetul Cornel Maleta, originar din Coștei, cu domiciliul la Lugano, în Elveția, a interpretat câteva versuri din colecția sa de poezii, a fost apoi citită și lucrarea doamnei Brândușa Juică, un eseu consacrat acestei ediții jubiliare.
Cu emoționante evocări de la precedentele ediții s-au prezentat Aurora Rotariu Planjanin și Ioan Baba care, pe lângă Slavco Almăjan, sunt singurii scriitori în viață din această pleiadă de creatori literari înaintași, prezenți încă de la prima ,,Colonie Literară 1973”, organizată atunci la Fântâna Fetei. Din păcate, la 11 mai curent, o zi înainte de inaugurarea ediției a 50-a a Taberei de Creație a Scriitorilor Români din Serbia, a trecut la cele veșnice, Sima Petrovici, la fel participant la prima ediției a ,,Coloniei Literare”.
Partea a doua a prestigioasei manifestării s-a desfășurat pe Dealurile Vârșețului, în incinta minunatului Cămin al „Crucii Roșii”, unde Lucian Marina, președintele S.L.R. a inaugurat festiv și ediția de anul acesta a Taberei de Creație a Artiștilor Plastici Români din Voivodina, manifestare supranumită ,,Colonia de Arte Plastice” care a ajuns la ediția a 15-a.
În mirifica ambianță a punctului de vilegiatură, participanții s-au bucurat de expunerea prezentată de Gheorghe Novac, jurist și publicist din Vârșeț care a venit cu amănunte deosebit de interesante despre Dealurile Vârșețului, o insulă a fostei Mări Panonice, unde se găsește și cel mai înalt vârf din Voivodina, Vârful de la Gudurița, la o înălțime de 461 m altitudine precum și despre interesantele canoane bisericești.
De o atenție deosebită s-a bucurat și evoluarea domnului conf. univ. dr. Gabriel Kelemen de la Facultatea de Arte Plastice a Universității din Timișoara, care a prezentat interesanta sa lucrare Armonia hermetică a cosmosului, cu ajutorul reproducerii pe ecran a magnificelor imagini înregistrate cu aparate sofistificate timp de mai mulți ani.
Prof. dr. Mircea Măran, a vorbit și despre cărțile apărute la „Centrul de Studii Banatice”, în colaborare cu edituri din România.
Ivo Muncean, poet, prozator, traducător, redactor la revista „Književni život“ din România, a rostit versuri din creația sa. Aurel Bancu și Ana Gylay de la Asociația Culturală „Constantin Brâncuși” ne-au prezentat lucrări publicate în revista „Colonia infinitului”, Toma Nicolae, de la ziarul „Revoluționarul” a spus prin ce împrejurări a trecut până ce să devină scriitor,
În următoarea zi, 13 mai 2023, renumitul jurnalist și scriitor, Constantin Mărăscu a prezentat cu mult spirit publicațiile: Sfinți fără aureolă, Ulise, Răstignit printre Anei, Nopți de nuntă de demult, și revista „Lumina divină”.
Prof. univ. dr. Virginia Popovici a prezentat un proiect alcătuit din cinci volume despre literatura populară a românilor din Serbia de Răsărit, pe care l-a realizat împreună cu dr. Slavoljub Gacovici.
Numărul doi al catalogului „Muzeul în mișcare” despre ultimele cercetări științifice ale S.L.R. referitor la patrimoniul cultural material a fost prezentat de dr. Daniela Barbulov Popovici, Adriana Petroi a prezentat numărul 4 al revistei „Acta Pannonica” editată de „Centrul de Studii Banatice” din Vârșeț, director prof. Dr. Măran, iar Cornel Maleta a prezentat cele două cărți de versuri: Țară dragă a neamului lumină și Colindăm prin Coștei din amintiri.
Moderatorul reuniunii și-a exprimat și bucuria personală cu care se alătură satisfacției autorilor care în ultimii ani au avut bucuria să le apară la Editura Academiei Române din București, plachetă de versuri ,,O sută și una de poezii”, printre alții și Ion Miloș, Radu Flora, Vasko Popa, Slavco Almăjan, Petru Cârdu, Nicu Ciobanu, Pavel Gătăianțu, Ioan Baba… Totodată, președintele S.L.R. a precizat că, anul acesta, la Editura Academiei Române din București, au fost tipărite și volumele de versuri ,,O sută și una de poezii”ale poetelor Mariana Stratulat și Aurora Rotariu Planjanin.
Despre colaborarea strânsă între CPE „Libertatea” și Societatea de Limba Română a vorbit cu afectivitate Mariana Stratulat, directoarea casei de presă „Libertatea” menționând și apariția volumului dânsei de versuri O sută și una de poezii apărut la Editura Academiei Române din București.
Teodora Smolean, redactor responsabil al Editurii „Libertatea” a înfățișat cu entuziasm Tabloul editorial 1945-2022. Digitalizarea publicațiilor apărute la Editura „Libertatea” a fost tema despre care, cu lux de amănunte, ne-a informat Marin Gașpăr. Simpaticele și dragele doamne Nina Ceranu Chelariu și Rodica Pop au menționat publicațiile lor prezentându-ne în același timp și versuri din valoroasa lor creație. Trei limbi, trei scrisori este titlul unei cărți apărute în limbile română, greacă și sârbă și a fost înfățișată de neobositul scriitor Ioan Baba.
Moderatorul reuniunii, Lucian Marina a atras atenția celor prezenți asupra operei capitale ,,Lexiconul creatorilor și interpreților muzicii populare românești la Radio Novi Sad, timp de șapte decenii, o publicație prezentată de Ileana Ocolișan Baba și care neapărtat trebuie să fie reeditată.
Viviana Milivoievici și fiica ei Jasmina ne-au descris cum a apărut cartea pentru copii Năzdrăvăniile lui Toricel. Din cauza lipsei de curent electric Simeon Lăzărean nu a putut prezenta filmul pregătit pentru această festivitate, Ileana Musta cu o deosebită inspirație a citit versuri în grai bănățean, pe când Toma Nicolae ne-a vorbit despre publicația 10 pași de înțelepciune care cuprinde selecții din evenimentele Revoluției din România.
Paralel cu lucrările ,,Coloniei Literare” s-a desfășurat și ,,Colonia de arte plastice” în cadrul căreia și-au dat contribuția pictorii academici Daniela și Dominica Morariu, artiștii plastici Daniela Barbulov Popov, Đura Pavkov și Ramona Magda din Vârșeț, Viorel Nicolaevici din Straja, precum și Iasmina și Viviana Milivoievici, respectiv Gabriel Kelemen, Liana Tripșa, Aurelia Mateiu și Steluța Guțiu din Timișoara.
La fel Colonia literară a încadrat și o expoziție de cărți și reviste din România dar și de cărți apărute la Editura S.L.R., Editura „Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina”, apoi la Editura „Libertatea” din Panciova și la Editura „Centrului de Studii Banatice” din Vârșeț, precum și ale Editurii Universității ,,Vasile Goldiș” din Arad și „Universității de Vest” din Timișoara, ale Societății Culturale ,,Constantin Brâncuși” etc.
Au fost decernate participanților merituoși, premii, precum: „Cartea anului 2022”, „Mihai Avramescu”, „Ioan Flora”, „Emil Filip”, „Radu Flora”, „Miodrag Miloș”, „Ion Miloș”, „Sandu Timoc”, „Emil Petrovici”, „Gheorghe Lifa”, „Teodor Munteanu”, diplome de excelență, premii de excelență și plachete omagiale.
Momente de delectare spirituală au fost prilejuite de solistele vocale Marioara Maria Colgea din Timișoara, România care și-a expus vocea profundă, pătrunzătoare, melancolică, duioasă în romanțele Firule, măi, fir de iarbă și N-ai să știi niciodată și fiica dânsei, drăgălașa Florina Ariana cu cântece în grai. Ileana Ocolișan Baba a interpretat doine de la Torac, din satul ei natal învățate de la părinții ei și de la vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț, și piese din culegerile lui Niță Frățilă.
Mărețul eveniment, cred eu, dar cu siguranță și majoritatea participanților, că a fost foarte reușit. Întrevederea de laVârșeț a făcut ca un zâmbet să alunge tristețea, o îmbrățișare să încurajeze, o rază să alunge umbrele, emoții plăcute, palpitații care nu se văd, nu se pot atinge, dar există, dăinuie în adâncul inimii noastre. Astfel de emoții au cuprins atmosfera manifestării de la Vârșeț la ceas aniversar.
Și în această ordine de idei spunem că întrunirea în cauză a fost nu numai un moment de revedere dar și o ocazie de prezentare a celor mai recente volume ba chiar și prilej de cuvântare, de rostire a câtorva din poeziile ulterior concepute, proaspăt scrise de poeții prezenți la întâlnire. Toată lumea a plecat mai bogată în prieteni, încărcați cu sentimente de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc, cu cărți, reviste, distincții, cu acte pentru titluri de noblețe etc.
O întâlnire de suflet într-o unitate spirituală deplină, cu un program care inspiră nădejdea evoluării, desăvârșirii colectivității noastre românești, și că specificul culturii, creația literară și artistică, în general a neamului nostru va continua să existe scoțând în vileag noi și noi talente.
O întâlnire de suflet bine meditată, bine înjghebată pentru care ne exprimăm recunoștința, satisfacția și îi mulțumim domnului Lucian Marina, președintele Societății de Limba Română, Republica Serbia.
Semnează Ileana Ocolișan Baba